co2piping.com
Depanare · Se aplică la: Instalație frigorifică cu expansiune directă · Pompă de căldură și aer condiționat · Booster CO2 (transcritic) · Răcitor de lichid (apă sau agent termic secundar) · Camere frigorifice cu mai multe evaporatoare

Instalația nu atinge temperatura

Depanarea puterii frigorifice sau termice insuficiente pas cu pas: automatizare și senzori, presiune de aspirație mică, compresor care pompează slab, sarcină prea mare și presiune de condensare mare.

Ultima verificare: Mod de teren: butoane mari, întrebările mai întâi și ecranul menținut aprins.

Când puterea frigorifică sau termică nu este suficientă, cauza este adesea simplă: prea puțin aer, prea puțin agent frigorific, o sarcină prea mare sau o presiune de condensare prea mare. Un compresor care funcționează continuu fără ca temperatura să scadă indică un defect în circuit sau în compresor [1]. Măsurați presiunile și temperaturile înainte de a modifica ceva.

Lucrările la circuitul frigorific pot fi efectuate numai de personal certificat. Întrerupeți tensiunea înainte de a lucra la componentele electrice și fiți deosebit de atenți la presiunile mari (CO2) și la agenții frigorifici inflamabili (A2L și A3). Respectați întotdeauna instrucțiunile producătorului.

Confirmați mai întâi defecțiunea

Măsurați temperatura aerului (sau a apei) la intrarea și ieșirea din vaporizator și comparați cu valoarea de referință și cu citirea senzorului. Verificați dacă instalația funcționează efectiv: compresorul, ventilatoarele și electrovalva. Măsurați presiunea de aspirație, presiunea înaltă, supraîncălzirea și subrăcirea.

Schemă logică

Instalația nu atinge temperatura1. Funcționează compresorul continuufără ca temperatura să scadă?A · Cauză probabilăAutomatizarea oprește prea devreme:consemn greșit, un senzor amplasatgreșit sau defect, ori o alarmă carelimitează funcționarea.→ Compresorul pornește și se oprește desNuDa2. Este presiunea de aspirație mică șisupraîncălzirea mare?B · Cauză probabilăVaporizatorul primește prea puțin agentfrigorific: lipsă de agent sau ostrangulare înaintea vaporizatorului.→ Instalația declanșează pe joasăDaNu3. Este presiunea de aspirație ridicată,dar presiunea înaltă scăzută (diferențămică de presiune) și curentulcompresorului scăzut, deși compresorulfuncționează la capacitate maximă?C · Cauză probabilăCompresorul pompează slab (supape uzatesau un bypass intern neetanș) saureglarea capacității este defectă.DaNu4. Este sarcina mai mare decât în modnormal (uși deschise, produs cald,garnituri de ușă deteriorate) sauvaporizatorul este înghețat, murdar sauventilatorul acestuia rulează lent?D · Cauză probabilăSarcină prea mare sau transfer termicslab în vaporizator.DaNuE · Cauză probabilăPresiunea de condensare mare reducecapacitatea.→ Instalația declanșează pe înaltăInstalația nu atinge temperatura1. Funcționează compresorul continuu fără catemperatura să scadă?A · Cauză probabilăAutomatizarea oprește prea devreme: consemngreșit, un senzor amplasat greșit sau defect,ori o alarmă care limitează funcționarea.→ Compresorul pornește și se oprește desNuDa2. Este presiunea de aspirație mică și supraîncălzireamare?B · Cauză probabilăVaporizatorul primește prea puțin agentfrigorific: lipsă de agent sau o strangulareînaintea vaporizatorului.→ Instalația declanșează pe joasă presiuneDaNu3. Este presiunea de aspirație ridicată, dar presiuneaînaltă scăzută (diferență mică de presiune) șicurentul compresorului scăzut, deși compresorulfuncționează la capacitate maximă?C · Cauză probabilăCompresorul pompează slab (supape uzate sauun bypass intern neetanș) sau reglareacapacității este defectă.DaNu4. Este sarcina mai mare decât în mod normal (ușideschise, produs cald, garnituri de ușă deteriorate)sau vaporizatorul este înghețat, murdar sauventilatorul acestuia rulează lent?D · Cauză probabilăSarcină prea mare sau transfer termic slab învaporizator.DaNuE · Cauză probabilăPresiunea de condensare mare reduce capacitatea.→ Instalația declanșează pe înaltă presiune

Cauze, cele mai probabile primele

Ordinea este aproximativă și se bazează pe defecțiuni comune întâlnite pe teren. Măsurați întotdeauna înainte de a înlocui ceva.

  1. 1
    Diagramă flux B

    Vaporizatorul primește prea puțin agent frigorific: lipsă de agent sau o strangulare înaintea vaporizatorului.

    Remediere: Urmați depanarea pentru joasă presiune.

  2. 2
    Diagramă flux D

    Sarcină prea mare sau transfer termic slab în vaporizator.

    Remediere: Reduceți sarcina, reparați garniturile ușilor și dispozitivele de închidere a ușilor, curățați sau dezghețați vaporizatorul și verificați ventilatorul. Verificați dacă sistemul este dimensionat pentru sarcină.

    🛠 Cum se face? Pas cu pas

    Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

    Verificarea ușilor, a garniturilor și a învelișului camerei frigorifice

    Aerul cald și umed care pătrunde într-o cameră frigorifică provoacă formarea de gheață pe evaporator, frost pe pereți și o sarcină termică mai ridicată. Ușile și punctele de penetrare sunt punctele slabe obișnuite.

    1. Testați mai întâi deschiderea de urgență din interior. Înainte de a lucra în interior, verificați din interior ca ușa să se deschidă cu dispozitivul de eliberare de urgență, chiar dacă este încuiată din exterior. Testați butonul de alarmă pentru persoane blocate, dacă există unul.

      ✓ Verificare: Ușa se deschide imediat din interior, iar alarma sună unde trebuie.

    2. Inspectați garniturile. Căutați rupturi, secțiuni aplastate sau întărite și gheață pe garnituri. Închideți ușa peste o fâșie de hârtie în mai multe puncte de around cadrul și trageți de ea.

      ✓ Verificare: Hârtia este strânsă ferm pe toată suprafața; locurile unde alunecă ușor necesită o garnitură nouă sau reglarea acesteia.

    3. Verificați închiderea și alarma ușii. Deschideți ușa și lăsați-o liberă: verificați dacă închidătorul sau balamalele cu auto-închidere o închid și o blochează. Lăsați-o deschisă și verificați dacă alarma de ușă deschisă sună după întârzierea setată.

      ✓ Verificare: Ușa se închide și se blochează singură, iar alarma funcționează.

    4. Verificați încălzirea cadrului și a orificiului de egalizare a presiunii. Atingeți cadrul ușii și, în cazul camerelor frigorifice de congelare, orificiul de egalizare a presiunii: acestea trebuie să fie calde și fără gheață sau condens. Dacă nu este cazul, testați circuitul de încălzire (izolați, blocați și verificați absența tensiunii înainte de a atinge bornele; consultați ghidul pentru cablurile de încălzire).

      ✓ Verificare: Cadrul și orificiul de egalizare sunt calde și uscate, iar clapeta orificiului de egalizare se mișcă liber.

    5. Verificați perdelele cu benzi. Verificați ca benzile să se suprapună, să ajungă până la podea și să nu lipsească, să nu fie rupte sau legate pe lateral.

      ✓ Verificare: Perdelele închid complet deschiderea.

    6. Inspectați îmbinările panourilor și penetrările. Căutați urme de frosting sau gheață în interior și umezeală în exterior la îmbinările panourilor și la penetrările țevilor sau cablurilor; o cameră IR face acest proces mai rapid. Verificați ca penetrările să fie etanșe și ca bariera de vapori de pe partea caldă să fie intactă.

      ✓ Verificare: Nu există pete de frosting sau zone umede, iar fiecare penetrare este etanșă.

    Decongelați și curățați un evaporator

    Un evaporator puternic înghețat sau murdar permite trecerea prea puținei cantități de aer, astfel încât încăperea se încălzește, iar serpentina îngheață și mai mult. Decongelați-l cu grijă și curățați-l fără a deteriora lamelele sau tuburile.

    1. Protejați produsele și izolați. Mutați sau acoperiți alimentele aflate în apropierea evaporatorului. Izolați, blocați și verificați absența tensiunii la ventilatoare și rezistențele de decongelare: ventilatoarele pot porni automat.

      ✓ Verificare: Multimetrul indică 0 V la bornele ventilatorului și ale rezistenței, iar ventilatoarele nu pot porni.

    2. Topiți gheața. Inițiați o decongelare manuală sau topiți gheața cu apă caldă la presiune mică. Nu spargeți niciodată gheața cu o șurubelniță sau cu o unealtă ascuțită: tuburile perforate eliberează agentul frigorific. Asigurați-vă că tava și scurgerea pot prelua apa de topire.

      ✓ Verificare: Bateria este fără gheață și nu există tuburi sau lame deteriorate.

    3. Curățați bateria. Pulverizați un agent de curățare pentru baterii sigur pentru alimente pe lame, lăsați-l să acționeze timpul specificat în fișa tehnică și clătiți cu apă la presiune mică în direcția lamelor. Nu utilizați spălător cu înaltă presiune. îndreptați lamele îndoite cu un pieptene pentru lame.

      ✓ Verificare: Lumina trece uniform prin baterie și apa de clătire curge curată.

    4. Curățați tava de colectare și scurgerea. Curățați și clătiți tava de colectare și verificați dacă scurgerea este liberă. Dezinfectați suprafețele de pe care poate picura apă pe alimente.

      ✓ Verificare: Apa turnată în tavă se scurge rapid.

    5. Restabiliți alimentarea și verificați ventilatoarele. Remontați capacele, scoateți blocajul și porniți echipamentul. Verificați ca toate ventilatoarele să ruleze lin, în direcția corectă, fără a atinge carcasa.

      ✓ Verificare: Toate ventilatoarele funcționează silențios și suflă aerul prin baterie în direcția corectă.

    6. Verificați rezultatul și găsiți cauza. Urmăriți scăderea temperaturii în încăpere și verificați următoarea dezghețare automată. Dacă serpentinarul îngheață din nou, verificați sistemul de dezghețare, garniturile ușilor și rezistenta de drenaj.

      ✓ Verificare: Încăperea ajunge la punctul de referință, iar serpentinarul este curat după următoarea dezghețare.

    Comparați sarcina termică cu capacitatea sistemului

    Dacă o cameră nu atinge niciodată temperatura setată sau dacă instalația pornește și se oprește continuu, comparați sarcina actuală cu ceea ce poate livra instalația în condițiile măsurate.

    1. Înregistrați condițiile. Măsurați temperatura și umiditatea camerei, temperatura ambientă din exteriorul camerei și temperatura produselor la intrare. Notați temperaturile de evaporare și condensare.

      ✓ Verificare: Aveți un set de valori măsurate în același moment.

    2. Colectați datele despre cameră și utilizare. Notați dimensiunea camerei, tipul și grosimea izolației, cantitatea de produs pe zi și temperatura de intrare a acestuia, deschiderile ușilor, numărul de persoane, iluminatul, ventilatoarele și dezghețarea.

      ✓ Verificare: Fiecare sursă de sarcină termică are o valoare sau o estimare argumentată.

    3. Calculați sarcina termică. Calculați sarcina termică pe 24 de ore cu aplicația Kylbehov sau printr-o metodă recunoscută (de exemplu, capitolul despre sarcina termică din ASHRAE Refrigeration Handbook) și împărțiți la timpul de funcționare planificat pe zi, lăsând timp pentru dezghețare.

      ✓ Verificare: Aveți capacitatea necesară în kW la condițiile de proiectare ale camerei.

    4. Determinați capacitatea actuală. Citiți capacitatea evaporatorului la diferența de temperatură reală dintre aerul din cameră și evaporare, și capacitatea compresorului la temperaturile de evaporare și condensare măsurate, din datele producătorilor. Rețineți că capacitățile nominale se aplică condițiilor standard.

      ✓ Verificare: Aveți capacitatea evaporatorului și a compresorului în condiții reale; cea mai mică valoare limitează sistemul.

    5. Comparați cu timpul de funcționare. Citiți timpul de funcționare al compresorului și numărul de porniri pe oră din jurnalul controlerului. Comparați capacitatea necesară cu cea actuală.

      ✓ Verificare: Capacitatea sub sarcină, sau funcționarea aproape continuă, indică subdimensionarea sau sarcina excesivă; ciclurile foarte scurte și pornirile numeroase indică supradimensionarea.

    6. Decideți măsurile. Reduceți sarcina mai întâi (uși, draperii, temperatura produsului, anvelopa), apoi luați în considerare o capacitate mai mare sau o strategie de control diferită. Notați comparația.

      ✓ Verificare: O comparație scrisă între sarcină și capacitate, împreună cu măsura aleasă.

  3. 3

    Ventilatorul vaporizatorului nu funcționează sau funcționează prea lent: motor, condensator, siguranță sau comandă.

    Remediere: Măsurați tensiunea și curentul pe motorul ventilatorului și verificați condensatorul și comanda ventilatorului.

    🛠 Cum se face? Pas cu pas

    Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

    Verificarea unui motor de ventilator al condensatorului sau evaporatorului

    Un ventilator care se oprește, funcționează lent sau se rotește în direcția greșită produce presiune ridicată pe partea de condensator, sau presiune scăzută și gheață pe partea de evaporator. Verificați alimentarea, semnalul de comandă, motorul și ventilatorul în sine.

    1. Observați și ascultați cu unitatea în funcțiune. Observați ventilatorul de la o distanță sigură: funcționează, la ce viteză și în direcția corectă (aerul trece prin serpentină în direcția arătată de săgeata de pe carcasă sau de în manual)? Ascultați zgomوte de rulment și căutați gheață, murdărie sau palete deteriorate.

      ✓ Verificare: Știți dacă ventilatorul este oprit, lent, zgomotos sau se rotește în direcția greșită.

    2. Verificați alimentarea și semnalul de comandă. Măsurați tensiunea la bornele motorului sau la conectorul ventilatorului EC în timp ce ventilatorul este solicitat. Pentru un ventilator EC, măsurați și semnalul de comandă (0–10 V sau PWM) și verificați orice lampă de stare sau cod de eroare de pe electronica ventilatorului. Verificați setările de întârziere a ventilatorului și termostatele din controler: un ventilator oprit intenționat nu este defect.

      ✓ Verificare: Tensiunea de alimentare este în intervalul nominal de pe plăcuța de identificare, iar semnalul de comandă solicită funcționarea ventilatorului; în caz contrar, defectul este în amonte (contactor, siguranță, ieșire controler, cablaj).

    3. Izolați, blocați și asigurați-vă că ventilatorul nu poate porni. Opriți și blocați secționatorul, verificați absența tensiunii cu un tester bipolar testat și așteptați ca ventilatorul să se oprească complet. Rețineți că un ventilator EC poate reporni singur când semnalul revine și că un ventilator care se rotește în curent poate genera tensiune.

      ✓ Verificare: 0 V la bornele motorului și paletele sunt blocate sau staționare.

    4. Rotiți ventilatorul manual și verificați-l mecanic. Rotiți impeller-ul manual: acesta ar trebui să se rotească liber și uniform, fără frecare, joc axial sau rulment ruginit. Verificați dacă paletele sunt strânse pe ax și nu sunt crăpate, și dacă grila de protecție și serpentina sunt libere de gheață, murdărie și obiecte loose.

      ✓ Verificare: Ventilatorul se rotește liber și silențios, iar paletele sunt ne deteriorate; un motor blocat sau cu rulmenți uzați trebuie înlocuit.

    5. Măsurați motorul (motoare AC). Cu motorul deconectat, măsurați rezistența înfășurărilor între borne și comparați înfășurările între ele și cu fișa tehnică; testați condensatorul de lucru (consultați ghidul pentru condensatori). Măsurați rezistența de izolație față de împământare cu un tester de izolație – niciodată cu electronica ventilatorului sau cu un motor EC conectat. Verificați dacă protecția termică internă a motorului este închisă atunci când motorul este rece.

      ✓ Verificare: Înfășurările sunt egale acolo unde ar trebui să fie și corespund fișei tehnice, rezistența de izolație este mult peste limita cerută de normele electrice, iar protecția termică este închisă când este rece.

    6. Restabiliți, porniți și măsurați curentul. Reconectați conform fotografiei dvs., montați protecțiile și capacele, scoateți lacătul și porniți. Măsurați curentul de funcționare pe fiecare fază și comparați-l cu plăcuța de identificare, iar apoi verificați sensul de rotație și fluxul de aer.

      ✓ Verificare: Ventilatorul funcționează lin în sensul corect, curentul este la sau sub valoarea de pe plăcuța de identificare și presiunile se stabilizează (presiunea de condensare scade la un condensator, presiunea de aspirație crește și gheața se topește la un evaporator).

    Testați condensatorul de pornire/funcționare și releul de pornire

    Condensatoarele și releele de pornire defecte sunt cauze comune pentru care un compresor sau un motor de ventilator zumzăie, se supraîncălzește sau nu pornește.

    1. Izolați și blocați alimentarea. Opriți și blocați secționatorul (sau scoateți unitatea din priză) și îndepărtați capacul cutiei de borne a compresorului. Setați multimetrul pe volți AC și măsurați între fază și nul, și între fiecare fază și împământare.

      ✓ Verificare: Multimetrul indică 0 V AC la bornele de intrare.

    2. Fotografiați, descărcați și deconectați condensatorul. Fotografiați cablajul cu telefonul pentru a-l putea reconecta în același mod. Descărcați condensatorul printr-o rezistență de aproximativ 20 kΩ, 5 W cu fire izolate, menținută între borne câteva secunde. Nu îl scurtcircuitați niciodată cu o șurubelniță: scânteia deteriorază bornele și condensatorul. Apoi scoateți cablurile.

      ✓ Verificare: Multimetrul indică 0 V DC direct între bornele condensatorului.

    3. Măsurați capacitatea. Setați multimetrul pe capacitate (µF) și măsurați între borne. Comparați cu valoarea nominală imprimată pe condensator. Tecumseh specifică toleranțele: un condensator de pornire −0/+20 % din valoarea nominală, un condensator de lucru ±10 %. Un condensator umflat, care prezintă scurgeri sau care indică 0 µF este defect.

      ✓ Verificare: Valoarea măsurată se află în limita toleranței valorii nominale imprimate.

    4. Verificați releul de pornire. Scoateți releul de pe pinii compresorului și căutați urme de ardere sau miros de plastic ars. Un releu de curent se testează în poziție verticală: L–S deschis, L–M închis (Tecumseh). Un pornitor PTC trebuie să se răcească aproximativ 3 minute înainte ca lectura rezistenței să aibă sens; comparați-o cu valoarea din fișa tehnică a compresorului sau a pornitorului (de obicei, câteva zeci de ohmi la temperatura camerei).

      ✓ Verificare: Contactele releului sunt așa cum este descris, sau PTC-ul indică valoarea din fișa tehnică; OL (deschis) înseamnă că piesa este defectă.

    5. Înlocuiți piesa defectă și efectuați o probă de funcționare. Montați o piesă nouă cu exact aceleași date: capacitate în µF, tensiune nominală și tip de releu. Montați releul în poziția corectă. Reconectați conform fotografiei, remontați capacul, cuplați curentul și porniți unitatea. Dacă condensatoarele sau releele se defectează din nou, căutați cauza: tensiune de alimentare scăzută, cicluri scurte de funcționare sau un releu de tip incorect.

      ✓ Verificare: Compresorul pornește lin, fără bâzâit și fără ca protecția motorului să declanșeze.

  4. 4
    Diagramă flux E

    Presiunea de condensare mare reduce capacitatea.

    Remediere: Urmați depanarea pentru înaltă presiune.

  5. 5
    Diagramă flux A

    Automatizarea oprește prea devreme: consemn greșit, un senzor amplasat greșit sau defect, ori o alarmă care limitează funcționarea.

    Remediere: Verificați consemnele, valorile senzorilor și istoricul alarmelor. Comparați senzorul cu un termometru calibrat.

    🛠 Cum se face? Pas cu pas

    Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

    Verificați setările controlerului și jurnalul de alarme

    Multe defecțiuni care par a fi erori de hardware sunt, de fapt, setări greșite sau alarme care se repetă. Citiți jurnalul de alarme și comparați setările cu lista de parametri a producătorului înainte de a modifica orice.

    1. Citiți jurnalul de alarme. Deschideți meniul de alarme folosind tastatura sau instrumentul de service și notați fiecare cod de alarmă recent, împreună cu data și ora. Căutați fiecare cod în manualul producătorului.

      ✓ Verificare: Aveți o listă de alarme cu orele acestora și știți ce înseamnă fiecare cod.

    2. Verificați ceasul. Verificați data și ora regulatorului. Un ceas incorect decalează dezghețările programate și scăderea temperaturii nocturne, făcând jurnalul de alarme inducător în eroare.

      ✓ Verificare: Ceasul regulatorului indică data și ora locală corectă.

    3. Înregistrați toate setările înainte de a modifica orice. Notați, fotografiați sau exportați valorile de referință, diferențialele, zona neutră, timpii minimi de funcționare și oprire, temporizatorul anti-ciclu scurt, intervalul și durata de dezghețare și modul de funcționare.

      ✓ Verificare: Raportul de service conține o copie completă a setărilor originale.

    4. Comparați cu lista de parametri. Comparați fiecare valoare cu lista de parametri a producătorului și cu documentația instalației. Căutați în special un diferențial prea mic (ciclu scurt), temporizatoare setate la zero și puncte de consolidare care nu corespund aplicației.

      ✓ Verificare: Fiecare abatere este notată cu valoarea originală și cea recomandată.

    5. Verificați limitele de siguranță. Comparați pragurile de declanșare pentru presiune joasă și înaltă, precum și limitele de temperatură din controller cu valorile producătorului. Nu setați niciodată o limită de siguranță peste valorile producătorului, iar pragul de presiune înaltă trebuie să rămână sub presiunea de setare a supapelor de siguranță.

      ✓ Verificare: Toate limitele de siguranță se află în limitele valorilor producătorului.

    6. Modificați o singură valoare odată și testați. Corectați o singură setare odată, verificați modul de funcționare și lăsați sistemul să ruleze suficient de mult pentru a observa efectul. Înregistrați fiecare modificare în raportul de service.

      ✓ Verificare: Sistemul funcționează conform așteptărilor și alarma nu mai revine.

    Verificarea unui senzor față de o referință

    Un senzor de temperatură sau presiune care indică greșit face ca controllerul să regleze greșit: supraîncălzire incorectă, defrost incorect, alarme false. Comparați-l cu o referință calibrată înainte de a schimba setările sau piesele.

    1. Montați referința lângă senzor. Fixați o sondă de termometru calibrată lângă senzorul de temperatură pe aceeași conductă sau în același flux de aer, folosind pastă termoconductoare și izolație. Pentru un senzor de presiune, conectați un manometru calibrat la un port de service în același punct al circuitului. Purtați ochelari de protecție și mănuși atunci când vă conectați la circuitul de agent frigorific.

      ✓ Verificare: Citirea de referință este stabilă timp de câteva minute.

    2. Comparați cu citirea controlerului. Citiți valoarea în timp real a senzorului de pe ecranul controlerului sau din instrumentul de service simultan cu referința.

      ✓ Verificare: Diferența este în limita toleranței indicate de producătorul senzorului sau al controlerului (pentru un senzor de temperatură, de obicei în limitele de aproximativ 1 K).

    3. Verificați offset-urile și tipul de senzor. În lista de parametri a controlerului, verificați dacă tipul de senzor (de ex. NTC, PT1000, 0–10 V, 4–20 mA), plaja de presiune și orice offset de calibrare corespund senzorului montat. Notați valorile originale înainte de a modifica orice.

      ✓ Verificare: Tipul senzorului, plaja și offset-ul din controler corespund fișei tehnice a senzorului.

    4. Măsurați rezistența senzorului. Izolați și blocați controlerul, deconectați senzorul și măsurați rezistența acestuia cu un multimetru în timp ce referința indică temperatura la senzor. Comparați cu tabelul de rezistență al producătorului. Un PT1000 indică 1000 Ω la 0 °C; o baie de apă cu gheață oferă un punct de control simplu de 0 °C.

      ✓ Verificare: Rezistența corespunde valorii din tabel pentru temperatura de referință; OL sau 0 Ω înseamnă un senzor sau un cablu întrerupt sau scurtcircuitat.

    5. Verificați poziționarea și montarea senzorului. Inspectați colierul de conductă sau buzunarul: contact metal-metal ferm, pastă termoconductoare, izolare față de aerul din jur și poziția corectă (de ex. ieșirea evaporatorului, nu în fluxul de aer al unui ventilator).

      ✓ Verificare: Senzorul este fixat ferm în punctul corect și este izolat.

    6. Reconectați și confirmați. Reconectați senzorul, restabiliți alimentarea și comparați din nou lectura cu referința. Înlocuiți un senzor care este în afara toleranței cu unul de același tip.

      ✓ Verificare: Controlerul și referința concordă în limitele toleranței.

  6. 6

    Electrovalva dinaintea vaporizatorului nu se deschide sau bobina ori cablul acesteia sunt defecte.

    Remediere: Verificați dacă bobina este alimentată și atrage și dacă electrovalva se deschide (temperatura înainte și după).

    🛠 Cum se face? Pas cu pas

    Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

    Verificarea unei electrovalve (linie de lichid sau gaz fierbinte)

    O electrovalvă care nu se deschide privează evaporatorul de agent (presiune scăzută, cameră caldă); una care nu se închide lasă agentul frigorific să treacă atunci când nu ar trebui (eșecul pump-down, inundare sau scurgere de gaz fierbinte în evaporator). Verificați bobina mai întâi, apoi supapa propriu-zisă.

    1. Aflați dacă supapa ar trebui să fie deschisă. Citiți în controller sau în schema electrică când este alimentată supapa (de exemplu, în caz de cerere de răcire, în timpul pump-down sau în timpul dezghețării cu gaz fierbinte). Comparați cu ceea ce face sistemul în acest moment.

      ✓ Verificare: Știți dacă supapa ar trebui să fie deschisă sau închisă în acest moment.

    2. Verificați dacă bobina primește tensiune. Măsurați tensiunea la bornele bobinei atunci când supapa ar trebui să fie deschisă. Țineți lama unei șurubelnițe din oțel aproape de (fără a atinge) partea superioară a bobinei: o bobină sub tensiune o va atrage ușor. Verificați dacă tensiunea nominală de pe eticheta bobinei corespunde cu cea de alimentare.

      ✓ Verificare: Bobina are tensiunea nominală (eticheta) atunci când supapa ar trebui să fie deschisă; dacă nu, defectul este în amonte: termostat, ieșire controler, contactor, siguranță sau cablaj.

    3. Verificați bobina propriu-zisă. Izolați și blocați, verificați absența tensiunii și deconectați bobina. Măsurați rezistența acesteia și comparați-o cu valoarea producătorului; căutați miros de ars, decolorări sau o bobină crăpată. Asigurați-vă că bobina este de tipul potrivit pentru corpul supapei și că este așezată complet pe tubul armăturii, cu piulița strânsă.

      ✓ Verificare: Rezistența bobinei corespunde datelor (un circuit deschis sau o valoare foarte mică indică o bobină defectă), iar bobina este cea corectă și este montată corespunzător.

    4. Verificați dacă supapa se deschide. Cu bobina energizată și sistemul în funcțiune, măsurați temperatura pe ambele părți ale supapei cu termometre cu clemă. O supapă deschisă are (aproape) aceeași temperatură a lichidului pe ambele părți; o scădere clară de temperatură sau îngheț după supapă înseamnă că aceasta nu se deschide complet sau este restricționată. Verificați săgeata sensului de curgere de pe corpul supapei.

      ✓ Verificare: Diferență de temperatură mică sau nulă pe supapă atunci când aceasta ar trebui să fie deschisă, iar montajul este în direcția săgeții.

    5. Verificați dacă supapa se închide. Întrerupeți alimentarea bobinei (sau lăsați controllerul să o închidă) și observați ce se întâmplă: într-un sistem cu pump-down, presiunea de aspirație trebuie să scadă, iar compresorul trebuie să se oprească prin presostatul de joasă presiune și să rămână oprit; o valvă de gaz fierbinte trebuie să lase conducta după ce aceasta s-a răcit în timpul ciclului de îngheț sau de răcire.

      ✓ Verificare: Sistemul face pump-down și rămâne în această stare, sau conducta de după o valvă de gaz fierbinte rămâne rece; o valvă care prezintă scurgeri interne trebuie reparată sau înlocuită.

    6. Reparați sau înlocuiți. O bobină defectă poate fi schimbată fără a deschide circuitul. Dacă corpul valvei prezintă scurgeri sau se blochează, deschiderea circuitului este o lucrare pentru personal certificat: recuperați refrigerantul, înlocuiți valva (sau componentele interne ale acesteia) cu flux de azot în timpul brazării, efectuați testul de presiune cu azot uscat, evacuați și încărcați după greutate. Protejați valva de căldură în timpul brazării, conform instrucțiunilor producătorului.

      ✓ Verificare: Valva se deschide și se închide corect, nu există scurgeri la noile îmbinări, iar lucrarea este înregistrată în jurnalul de bord acolo unde reglementările privind refrigeranții o solicită.

  7. 7
    Diagramă flux C

    Compresorul pompează slab (supape uzate sau un bypass intern neetanș) sau reglarea capacității este defectă.

    Remediere: Verificați reglarea capacității și convertizorul de frecvență. Comparați curentul și presiunile cu datele compresorului. Contactați producătorul înainte de a înlocui compresorul.

    🛠 Cum se face? Pas cu pas

    Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

    Verificarea controlului capacității

    Controlul capacității face ca instalația să urmeze sarcina. Dacă acesta nu funcționează, presiunea de aspirație oscilează, iar compresoarele au cicluri scurte și se uzează.

    1. Citiți setările controlerului. Notați punctul de referință pentru presiunea (sau temperatura) de aspirație, zona neutră, numărul de trepte, gama de viteze și temporizatoarele minime de funcționare și oprire. Comparați temporizatoarele cu limita producătorului de compresoare pentru porniri pe oră.

      ✓ Verificare: Setările sunt notate și temporizatoarele respectă limita de pornire a producătorului.

    2. Verificați senzorul de control. Comparați transductorul de presiune de aspirație utilizat de regulator cu un manometru calibrat în același punct.

      ✓ Verificare: Citirea regulatorului corespunde cu cea a manometrului.

    3. Urmăriți reglarea în timp. Înregistrați presiunea de aspirație, treptele de capacitate sau viteza și pornirile compresorului timp de cel puțin 30 de minute, sau consultați jurnalul de tendințe al regulatorului.

      ✓ Verificare: Presiunea de aspirație rămâne în zona neutră și treptele se schimbă în ordine, fără porniri-opriri rapide.

    4. Testați fiecare treaptă în modul manual. În modul manual sau de test al regulatorului, comutați fiecare dispozitiv de descărcare sau electrovană de capacitate. Măsurați tensiunea bobinei cu un aparat CAT III/IV și monitorizați curentul și presiunea de aspirație. Verificați în datele producătorului dacă o bobină alimentată încarcă sau descarcă.

      ✓ Verificare: Fiecare treaptă produce o modificare clară a curentului și a presiunii de aspirație în direcția așteptată.

    5. Verificați viteza și controlul digital. Pentru un compresor cu inverter, verificați dacă viteza urmează semnalul regulatorului. Pentru un scroll digital, verificați semnalul de modulare și electrovană.

      ✓ Verificare: Viteza sau modularea urmăresc cererea pe întreaga plajă.

    6. Numărarea pornirilor. Numărați pornirile compresorului pe oră din jurnal și comparați-le cu maximul indicat de producător.

      ✓ Verificare: Pornirile pe oră sunt sub limita producătorului.

    Verificarea unui invertor (VFD) și citirea alarmelor acestuia

    Când un compresor, ventilator sau pompă cu viteză controlată nu funcționează sau declanșează, invertorul vă spune de obicei motivul. Citiți mai întâi alarmele, apoi verificați alimentarea, semnalele și ieșirea înainte de a înlocui orice componentă.

    1. Citiți și notați jurnalul de alarme. Înainte de a reseta sau de a opri, citiți eroarea activă și istoricul erorilor de pe panoul de control al invertorului sau din instrumentul de service. Notați codul, ora și valorile stocate împreună cu acesta (curent, tensiunea magistralei DC, frecvența). Căutați fiecare cod în manualul producătorului invertorului.

      ✓ Verificare: Aveți o listă scrisă cu codurile și semnificația acestora din manual și știți care a fost ultima eroare apărută.

    2. Verificați parametrii principali. Comparați datele motorului (tensiune nominală, curent, frecvență), viteza minimă și maximă, timpii de rampă și limita de curent cu lista de setări a producătorului de compresoare sau ventilatoare. Compresoarele au adesea o viteză minimă pentru returnarea uleiului și lubrifiere.

      ✓ Verificare: Parametrii corespund cu lista producătorului; orice diferență este notată înainte de a fi modificată.

    3. Măsurați tensiunea de alimentare. Cu un multimetru CAT III/IV și sonde izolate, măsurați fază-fază pe L1, L2 și L3 la intrarea invertorului, în stațion și în funcționare. Nu purtați haine largi lângă părțile active neprotejate.

      ✓ Verificare: Toate cele trei tensiuni sunt în intervalul de intrare specificat în manualul invertorului și sunt apropiate între ele; o fază lipsă sau scăzută explică alarmele de alimentare.

    4. Verificați semnalele de funcționare, activare și viteză. La bornele de comandă, măsurați intrarea de funcționare/activare (run/enable) și referința de viteză (0-10 V sau 4-20 mA) în timp ce controllerul solicită funcționarea. Urmați lanțul de siguranță (presostate, protecția motorului) dacă semnalul de activare lipsește.

      ✓ Verificare: Display-ul variatorului indică o comandă de funcționare și valoarea de referință trimisă de controller; dacă nu este așa, defectul se află în amonte de variator.

    5. Măsurați tensiunea și curentul de ieșire. Cu variatorul în funcțiune, măsurați U-V, V-W și W-U cu un multimetru în modul low-pass (VFD) și curentul în fiecare fază de ieșire cu un clește amperometric True-RMS. Comparați cu frecvența de pe display și cu plăcuța de identificare a motorului.

      ✓ Verificare: Cele trei tensiuni și curenți de ieșire sunt echilibrați, iar curentul se află în limitele nominale ale motorului pentru acea viteză.

    6. Izolați și așteptați descărcarea magistralei DC. Înainte de a deconecta sau strânge orice: izolați, blocați și semnalizați. Așteptați cel puțin timpul de descărcare indicat pe eticheta variatorului, apoi măsurați tensiunea DC între bornele magistralei DC (+/-). Verificați bornele pentru deteriorări termice și strângeți-le. Dacă testați izolația motorului (megger), deconectați mai întâi cablurile motorului de la variator; nu efectuați niciodată testul de izolație prin variator.

      ✓ Verificare: Aparatul de măsură nu indică nicio tensiune DC periculoasă pe magistrală înainte de a atinge orice, iar testul motorului este efectuat cu variatorul deconectat.

    7. Reporniți și monitorizați. Reconectați, închideți capacul, cuplați alimentarea și porniți unitatea. Monitorizați viteza, curentul și alarmele în timpul pornirii și pe tot parcursul unui ciclu complet de funcționare.

      ✓ Verificare: Convertorul accelerează până la viteza solicitată fără alarme noi, iar jurnalul de erori nu prezintă intrări noi.

    Testați dacă compresorul pompează

    O diferență de presiune mică, un curent scăzut și o capacitate redusă pot indica un compresor uzat, însă adesea cauza este un bypass în alt punct. Comparați măsurătorile cu datele producătorului și excludeți alte cauze înainte de a condamnă compresorul.

    1. Măsurare în regim stabil de funcționare. Conectați manometrele la aspirație și refulare și fixați termometre pe conducta de aspirație și pe cea de refulare aproape de compresor, conform specificațiilor producătorului. Lăsați sistemul să funcționeze stabil timp de cel puțin 15 minute. Atenție la conducta de refulare încinsă.

      ✓ Verificare: Presiunile și temperaturile sunt stabile și au fost notate împreună cu temperaturile de saturație.

    2. Măsurarea curentului și a tensiunii. Măsurați tensiunea de alimentare și curentul în fiecare fază cu un multimetru cu pensă true-RMS (CAT III/IV, sonde izolate, fără haine largi).

      ✓ Verificare: Aveți tensiune și curent pentru toate fazele; fazele sunt echilibrate.

    3. Compararea cu datele compresorului. Introduceți temperaturile de evaporare și condensare măsurate în software-ul de selecție al producătorului sau în fișa tehnică și citiți curentul, capacitatea și temperatura de descărcare așteptate.

      ✓ Verificare: Curentul și diferența de presiune măsurate sunt apropiate de date; un curent net inferior la o diferență de presiune mică sugerează că compresorul nu pompează.

    4. Excludeți bypass-urile. Verificați supapa de bypass pentru gaz fierbinte, descărcătoarele sau solenoidele de control al capacității, o supapă digitală scroll și orice supapă de inversare: o conductă care este caldă acolo unde ar trebui să fie rece indică scurgerea gazului înapoi spre sucțiune.

      ✓ Verificare: Toate căile de bypass sunt închise atunci când ar trebui să fie; în caz contrar, reparați-le mai întâi și măsurați din nou.

    5. Verificați supapa internă de siguranță. Multe compresoare ermetice și scroll au o supapă internă de eliberare a presiunii (IPR) între descărcare și sucțiune. Dacă aceasta s-a deschis, presiunea de sucțiune este ridicată, cea de descărcare este scăzută, carcasa este caldă și protecția motorului se poate declanșa. Aflați de ce s-a deschis (presiune ridicată, condensator blocat) înainte de repornire.

      ✓ Verificare: Cauza deschiderii supapei de siguranță este găsită și eliminată, sau supapa de siguranță este exclusă.

    6. Verificați supapele după oprire (compresor cu piston). La un compresor cu piston, urmăriți manometrele imediat după oprire. Scăderea rapidă a presiunii de descărcare în timp ce presiunea de sucțiune crește indică supape de descărcare cu scurgeri. Nu lăsați compresoarele scroll să ajungă în vid profund pentru a le testa; acest lucru le deteriorează.

      ✓ Verificare: Presiunile se egalizează lent; egalizarea rapidă confirmă existența unor supape care prezintă scurgeri.

    7. Decizie. Dacă compresorul pompează în continuare prea puțin, după ce toate celelalte cauze au fost excluse, planificați înlocuirea compresorului (vezi ghidul privind înlocuirea unui compresor). Înregistrați măsurătorile.

      ✓ Verificare: Decizia se bazează pe măsurători comparate cu datele producătorului, iar acestea sunt notate.

Verificări din manualele producătorilor (43)

Valori și verificări furnizate de producători pentru propriile produse; acestea se aplică produsului menționat.

  • Danfoss EKE 1: o supapă care rămâne deschisă complet sau aproape complet indică un filtru uscător înfundat, gaz flash din cauza subîncărcării, presiune de condensare prea mică sau o setare a tipului de supapă care nu se potrivește cu aceasta.[2]
  • Danfoss Colibri ETS 12C–100C: o supapă care nu se mișcă trebuie să indice aproximativ 10 Ω pe fiecare dintre cele două bobine ale sale la 20 °C; este un motor pas cu pas bipolar (600 de pași compleți) și nu trebuie alimentat niciodată de la rețea sau de la curent continuu simplu.[3]
  • Danfoss ETS 12.5–100: fiecare bobină trebuie să măsoare aproximativ 52 Ω (motor de 12 V DC, aproximativ 100 mA pe fază); o valoare măsurată vădit diferită indică o bobină sau un cablu întrerupt.[4]
  • Bobine de solenoid Castel: verificați tensiunea de pe bobină în raport cu marcajul; bobinele de curent alternativ (AC) acceptă aproximativ ±10 %, cele de curent continuu (DC) +10/−5 %, iar supapa nu se va deschide la o diferență de presiune mai mare decât MOPD pentru seria respectivă de bobine.[5]
  • Dixell XW60K/XR06CX; Pego ECP202; Danfoss AK-RC 113: O intrare de contact de ușă defectă sau setată greșit: multe controllere de camere frigorifice opresc ventilatoarele și adesea compresorul cât timp ușa este deschisă (implicit la Dixell se opresc ambele), iar alarmele de temperatură sunt blocate, astfel încât un contact blocat în poziția „deschis” permite încălzirea camerei fără a declanșa o alarmă.[6]
  • Vitrine AHT plug-in: O vitrină de expunere plug-in plasată într-un magazin mai cald sau mai umed decât clasa sa climatică (de exemplu, ISO 23953-2 clasa 3: 25 °C și 60 % RH), sau într-o încăpere mai rece de aproximativ 16 °C, nu își poate menține temperatura și se îngheață.[7]
  • Pompe de căldură Danfoss DHP: Pompa de căldură: măsurați turda și returul cu un termometru digital; partea de încălzire ar trebui să prezinte o diferență de aproximativ 7–10 K, iar partea de agent intermediar nu mai mult de aproximativ 4 K. O diferență mai mare a agentului intermediar indică un filtru murdar, restricții sau o cădere de presiune ridicată.[8]
  • Pompe de căldură Danfoss DHP: Pompa de căldură care încălzește prea puțin pe vreme rece: verificați valoarea senzorului exterior în raport cu tabelul său de rezistență; un cablu deteriorat de cuie sau capse pe traseul către senzor este o defecțiune comună.[8]
  • Pompe de căldură Danfoss DHP; NIBE S1255: Pompa de căldură funcționează în cea mai mare parte pe rezistența electrică de rezervă: modul de funcționare este setat pe „doar rezervă”, valoarea grad-minut (integrala) a atins nivelul de pornire a rezervelor, intervalul anti-legionella a fost scurtat sau setpoint-ul camerei a fost crescut (la Danfoss DHP, o creștere de 1 K a setpoint-ului camerei deplasează curba cu aproximativ 3 K). De asemenea, verificați dacă există o alarmă care blochează compresorul.[9]
  • Pompe de căldură Danfoss DHP: Prea puțină apă caldă de la o pompă de căldură: temperatura de pornire a apei calde este setată prea sus (Danfoss DHP aproximativ 40–44 °C), un debit de preluare de peste aproximativ 12 l/min amestecă rezervorul stratificat sau serpentina boilerului este prea mică pentru pompa de căldură (aproximativ 7 l pe kW). Pierderea de temperatură de la pompa de căldură la robinet ar trebui să fie de maximum 1–2 K.[8]
  • Evaporatoare Heatcraft: După defrost, ventilatoarele evaporatorului rămân oprite până când serpentina este suficient de rece pentru a reseta termostatul de întârziere a ventilatorului; dacă serpentina nu ajunge niciodată la acea temperatură (setare greșită sau termostat defect), ventilatoarele nu repornesc niciodată și camera se încălzește.[10]
  • Multi-ejector Danfoss CTM pe rack-uri Hussmann CO2: Multi-ejector CO2: sita din blocul ejectorului trebuie curățată după primele două zile și apoi la fiecare 2–3 săptămâni dacă mizeria continuă să circule; o sită sau un cartuș de ejector înfundat reduce eficiența și capacitatea.[11]
  • Booster Hillphoenix Advansor CO2: Măsurați căderea de presiune pe filtru-deshidratorul de aspirație: Hillphoenix îl înlocuiește la aproximativ 0,35 bar (5 psi) și după orice intervenție de service. Un filtru care se răcește vizibil pe lungimea sa indică, de asemenea, o restricție.[12]
  • Sisteme split cu inverter digital Toshiba RAV-GM: Când răcirea sau încălzirea deficitară este atribuită unei scurgeri lente, completați cu maximum 10 % din sarcina nominală; dacă acest lucru nu ajută, recuperați tot agentul și introduceți prin cântărire sarcina completă. Încărcați ca lichid cu o cântare cu precizie de 10 g.[13]
  • Vitrine Hillphoenix multi-deck și reach-in: Vitrinele deschise sunt proiectate pentru un magazin cu maximum 24 °C și 55 % RH (unele 27 °C). Măsurați viteza aerului de evacuare la grila în formă de fagure imediat după defrost cu un anemometru cu palete și comparați cu fișa tehnică a vitrinei; produsele deasupra liniei limitei de încărcare sau un fagure murdar rup perdeaua de aer.[14]
  • Vitrine Hillphoenix JNRZHSA/JNRBHSA self-contained R-290: Unitățile hermetice mici cu propan pierd o parte considerabilă din sarcină de fiecare dată când sunt conectate manometrele. Conectați doar atunci când este necesar, utilizați furtunuri cât mai scurte și, după lucru, evacuați până la 500 microni și introduceți sarcina prin cântărire conform plăcuței de date.[15]
  • Sisteme cu conducte ActronAir ESP Platinum: Split cu conducte: presiunea statică externă ridicată (conducte subdimensionate, coturi strânse, grilă de retur mică) reduce fluxul de aer, astfel încât protecția anti-îngheț sau cea împotriva supraîncălzirii a unității limitează capacitatea.[16]
  • ActronAir ESP Platinum: O unitate inverter modulează, deci presiunile și supraîncălzirea spun puțin despre sarcină la sarcină parțială. Forțați capacitatea maximă setând punctul de referință cu mai mult de 4 K sub temperatura camerei în răcire (cu mai mult de 4 K peste în încălzire) înainte de a evalua sau de a corecta sarcina.[16]
  • Goodman/Daikin DX20VC: La o instalare split nouă, vana de oprire pentru lichid sau gaz nu a fost deschisă complet, ceea ce determină o presiune scăzută la aspirație, supraîncălzire ridicată și răcire slabă.[17]
  • Carel EVD evolution cu valve E2V: Se suspectează vana electronică blocată în poziția închisă: măsurați fiecare înfășurare a statorului (aproximativ 36 Ω pentru Carel E2V) și, cu driverul în mod manual, deschideți vana complet; dacă supraîncălzirea rămâne ridicată, vana sau cablajul acesteia sunt defecte.[18]
  • Goodman/Daikin DX20VC; unități Temperzone cu Carel Power+: Unitățile inverter răcite printr-o placă cu agent frigorific (buclă de răcire sau placă de răcire) se supraîncălzesc și reduc viteza compresorului dacă placa nu este fixată pe driver, lipsește pasta termoconductoare sau dacă propria vană de expansiune nu o alimentează.[19]
  • Vitrine Hillphoenix și Hussmann: Vitrină deschisă: rafturile încărcate dincolo de marginea frontală, sau mărfuri, indicatoare și ambalaje peste grilele de evacuare sau retur ale aerului, rup cortina de aer. Vitrinele sunt dimensionate pentru un aer de magazin de maximum aproximativ 24 °C (Hillphoenix) sau 27 °C (Hussmann MDN) la 55 % RH; magazinele mai calde sau mai umede duc la produse calde, îngheț și condens.[20]
  • HTPG EcoNet; Danfoss EKE 100; Carel EVD mini: Citiți deschiderea vanei electronice pe controller. Dacă vana rămâne la sau aproape de 100 % în timp ce supraîncălzirea este ridicată, lipsește lichidul la vană: verificați trapa de vizualizare, asigurați-vă că subrăcirea dinainte de vană este de peste aproximativ 5 K, verificați electrovana și dimensiunea vanei înainte de a suspecta vana.[21]
  • Actron Air Advance; Toshiba multi-split: Aparatele de aer condiționat inverter funcționează la viteză maximă doar atunci când punctul de referință este departe de temperatura camerei (Actron: mai mult de 4 K), iar multe limitează viteza compresorului în primele minute după pornire, deci testați capacitatea cu o diferență mare și după câteva minute.[22]
  • Vitrine Hussmann FS-OB: Vitrină: ventilatoarele evaporatorului montate invers sau cu pasul palelor greșit, spații în plenumul ventilatorului sau panouri de închidere a bateriei lipsă permit aerului să ocolească bateria, astfel încât vitrina rămâne caldă, iar bateria se poate îngheța.[23]
  • Vitrine frigorifice Hussmann și Hillphoenix: Vitrina este amplasată incorect sau în climat nepotrivit: la mai puțin de aproximativ 4,5 m de uși, ferestre, ventilatoare sau prize de aer condiționat, sau într-un magazin cu peste aproximativ 24 °C și 55 % UR, ceea ce rupe cortina de aer; vitrina se încălzește și se îngheață.[24]
  • Vitrine frigorifice Hussmann și Hillphoenix: Produsele stocate peste linia de încărcare sau peste grilajele de retur sau evacuare ale aerului rup cortina de aer și restricționează fluxul de aer către evaporator.[24]
  • Hoshizaki Steelheart; Beverage-Air UCF: Dulapuri frigorifice: un întrerupător de ușă care nu este apăsat sau este defect menține ventilatorul evaporatorului oprit. La dulapurile cu mai multe ventilatoare de evaporator, verificați dacă toate se rotesc la viteză maximă; un ventilator lent determină o răcire lentă.[25]
  • Actron Air Tri-Capacity split cu conducte: Unități split preîncărcate: traseele de conducte mai lungi decât lungimea preîncărcată, fără încărcare suplimentară, determină o subrăcire scăzută și o supraîncălzire ridicată. Actron vizează o subrăcire de 4-8 K și o supraîncălzire de 2-8 K în răcire; la unitățile cu evaporatoare interconectate, măsurați cu toate compresoarele în funcțiune.[26]
  • Actron Air Advance, VCC și Genesis: Unitatea cu inverter se limitează singură: modurile de protecție pentru supraîncălzire, temperatura de descărcare, presiunea de condensare, presiunea ridicată de aspirație sau anti-îngheț reduc viteza compresorului; controllerul afișează un cod de stare pentru aceasta.[27]
  • Unități split Toshiba RAS: Unități split cu ventilator interior DC care nu funcționează: cu motorul conectat, verificați alimentarea de aproximativ 310–340 V DC, alimentarea de control de 15 V DC și un semnal de viteză de cel puțin 1 V DC de la placă. Dacă toate sunt prezente, motorul este defect; dacă lipsește unul, placa interioară este defectă.[28]
  • Actron Air Serene DS wall splits: Un cod de „scurgere de agent frigorific” pe un split de perete (de ex. EL 0C) este adesea calculat, nu măsurat: unitatea îl semnalează când senzorul evaporatorului nu scade cu cel puțin 1 K în primele 5 minute de răcire. Verificați dacă senzorul evaporatorului este poziționat corect în locaș înainte de a căuta o scurgere.[29]
  • Aparate de aer condiționat și pompe de căldură split Fujitsu: La un split Fujitsu în răcire, ambele conducte de la unitatea exterioară ar trebui să aibă aproximativ 0–10 °C, iar linia de aspirație ar trebui să condenseze, dar să nu înghețe; în încălzire, ambele conducte au în mod normal 30–60 °C. O linie de aspirație uscată în răcire indică o defecțiune, de obicei subîncărcare.[30]
  • Erori ventilator interior Fujitsu: unitatea semnalează un ventilator blocat dacă viteza este încă zero la aproximativ un minut după pornire, și o eroare de viteză dacă aceasta atinge doar aproximativ o treime din valoarea țintă. Verificați mufa motorului și rotiți ventilatorul manual înainte de a înlocui PCB-ul.[31]
  • Aparate de aer condiționat autoportante Hitachi RUA-NP4ATS…RUA-NP10ATS (R410A): După o scurgere, RUA-NP nu trebuie completat: R410A își schimbă compoziția când se scurge, deci recuperați sarcina, creați vid atât pe partea de înaltă, cât și pe cea de joasă presiune, verificați îmbinările timp de 1–2 ore până la −0,1 MPa, verificați ca presiunea să nu crească în 5 minute și introduceți lichid prin cântări conform plăcuței de identificare cu o precizie de ±0,1 kg. Încărcări de fabrică pe circuit: NP4 3,4 kg, NP5 4,3 kg, NP6 6,8 kg, NP8 8,0 kg, NP9 3,9 + 5,0 kg, NP10 2 × 4,8 kg.[32]
  • Sisteme Daikin VRV, VRV-III și VRV-WII (RXYQ, REYQ, RWEYQ) cu unități interne FXxQ: O unitate externă VRV nu funcționează la o presiune de aspirare fixă stabilită de sarcină: în răcire, aceasta reglează capacitatea compresorului la fiecare 20 s pentru a menține o temperatură țintă de evaporare de 6 °C (43 °F, aprox. 139 psi absolut, 0,96 MPa abs) pentru R410A, 5,5 °C pentru R22 și 7,5 °C pentru R407C. O setare de teren deplasează ținta cu ±3 K; setarea mai joasă este prevăzută pentru conducte lungi sau pentru o unitate externă poziționată sub unitățile interne, iar setarea mai ridicată pentru conducte scurte.[33]
  • Sisteme Daikin VRV, VRV-III și VRV-WII (RXYQ, REYQ, RWEYQ) cu unități interne FXxQ: În încălzire, capacitatea compresorului VRV menține o temperatură țintă de condensare de 46 °C (115 °F, aprox. 406 psi absolut, 2,8 MPa abs) pentru R410A și R22, și 48 °C (118 °F) pentru R407C, măsurată cu senzorul de presiune înaltă. Valva de expansiune externă menține apoi un superheat de aproximativ 5 K (9 °F) la ieșirea serpentinarului extern, iar fiecare valvă de expansiune internă menține o subrăcire de aproximativ 5 K, calculată din temperatura de condensare externă și termistorul conductei de lichid intern.[34]
  • Fujitsu AIRSTAGE J-II VRF (unități externe AJ*A36/45/54LALH): Tabel termistori J-II B (aspirare TH4, lichid serpentinar extern TH5, lichid TH7, sub-răcitor TH8/TH9): aprox. 27,8 kΩ la −10 °C, 16,1 kΩ la 0 °C, 4,8 kΩ la 25 °C și 1,7 kΩ la 50 °C. Tabel C (aer extern TH3): aprox. 105,4 kΩ la −20 °C, 33,6 kΩ la 0 °C, 10,0 kΩ la 25 °C și 3,6 kΩ la 50 °C. Un senzor care citește greșit fără a fi întrerupt sau scurtcircuitat denaturează controlul EEV, dezghețul și capacitatea.[35]
  • Fujitsu AIRSTAGE J-II VRF (unități externe AJ*A36/45/54LALH): Termistor cameră interior J-II: aprox. 33,6 kΩ la 0 °C, 20,1 kΩ la 10 °C, 10,0 kΩ la 25 °C și 5,3 kΩ la 40 °C; termistori intrare/ieșire serpentinar interior: aprox. 168,6 kΩ la 0 °C, 62,5 kΩ la 20 °C și 49,8 kΩ la 25 °C. Ambele intrări de pe PCB-ul intern furnizează 5 V DC cu senzorul deconectat.[36]
  • Fujitsu AIRSTAGE J-II VRF (unități externe AJ*A36/45/54LALH): J-II execută recuperarea uleiului după 3 h de funcționare a compresorului în răcire și 8 h în încălzire (prima dată după 1 h). Recuperarea uleiului în răcire durează până când superheat-ul de aspirare este de 5 K sau mai puțin (cel puțin 30 s, maxim 6 min); recuperarea uleiului în încălzire durează 4 min. Între timp, afișajul extern indică „or” și ledurile de funcționare interne clipesc lent, ceea ce clienții confundă adesea cu o eroare.[37]
  • Fujitsu AIRSTAGE J-II VRF (unități externe AJ*A36/45/54LALH): Filtrele și valvele J-II sunt verificate prin atingere sau cu un termometru de contact: un filtru sau o valvă EEV/electromagnetică deschisă nu ar trebui să prezinte diferențe de temperatură între intrare și ieșire; o diferență clară la nivelul unui filtru înseamnă că acesta este colmatat și trebuie înlocuit.[38]
  • Fujitsu AIRSTAGE J-II VRF (unități externe AJ*A36/45/54LALH): Valva electromagnetică J-II SV2 (AJ*A36/45/54LALH, CN107) este închisă în funcționare normală și se deschide doar în cazul protecției la presiune înaltă sau joasă. Bobina sa are aproximativ 1495 Ω ±7 % și primește curent AC nominal de la PCB. Dacă rămâne deschisă când mufa este scoasă, este blocată de murdărie sau a fost deformată de căldura de brazare: înlocuiți valva; dacă se închide, PCB-ul o comandă greșit.[39]
  • Fujitsu AIRSTAGE J-II VRF (unități externe AJ*A36/45/54LALH): Când un sistem J-II nu răcește, verificați أيضاً setarea lungimii conductelor introdusă în unitatea externă (butoanele MODE/EXIT, SELECT, ENTER) raportat la conductele instalate, precum și dacă ventilatorul intern funcționează la viteză maximă, filtrul și serpentinarul sunt curate și valvele de service sunt deschise.[40]
📝 Completați un raport de service

Calculați singur

Termeni din acest articol

Surse

  1. Danfoss Ref Tools – Troubleshooter: compressor
  2. Danfoss – User guide superheat controller EKE 1A/1B/1C/1D, BC398828796060en-000103 (2024.08)
  3. Danfoss – Installation guide Colibri electric expansion valves ETS 12C–100C, AN22038644422502-000501 (2017.09)
  4. Danfoss – Installation guide electric expansion valve ETS 12.5/ETS 25, AN24818649707403-000303 (2025.12)
  5. Castel – Solenoid Valves Handbook, VS-ED 01/2017-ENG (2017)
  6. Dixell – XW60K operating manual + Dixell – XR06CX operating manual + Pego – ECP202 EXPERT manual (rev. 02-25) and ECP200 EXPERT PULSE (rel. 01-24), p. 4 (odC, rrd) | p. 2 (rd) | p. 24 (Ed)
  7. AHT – Operating instructions plug-in cabinets Athen … Sydney (32DE-EN-FR-ES-PT), PDF p. 36 (intended use, climate class)
  8. Danfoss – Heat Pump Troubleshooting Guide (air and ground source heat pumps), VMIFB202, PDF p. 8 and p. 14
  9. Danfoss – Heat Pump Troubleshooting Guide (air and ground source heat pumps), VMIFB202 + NIBE – S1255 installer manual IHB 631735-2, PDF p. 28 | PDF p. 66 (comfort disturbances)
  10. Heatcraft – Unit Coolers Installation and Operations Manual H-IM-UC (June 2026), p. 15, table 3
  11. Hussmann – Transcritical CO2 Rack Installation & Operation, PN 3182569_G, p. 32, 71–72
  12. Hillphoenix – Advansor CO2 Booster – Installation, Start-Up and Operation manual, p. A-17
  13. Toshiba – Service Manual SVM-24053, RAV-GM1401AT8P-E1 Digital Inverter outdoor unit (R32), Oct 2024, 12. Control of compressor case thermo, p. 45; check code H04
  14. Hillphoenix – PF-48-R/PF-51-R/PF-54-R/PF-72-R Multi-deck Installation & Operations Manual rv6; Hillphoenix – JNRZHSA/JNRBHSA (R-290) I&O Manual 9.0 P119505H, PF case data, pdf p. 7; JNRZHSA case data, pdf p. 37
  15. Hillphoenix – JNRZHSA/JNRBHSA (R-290) I&O Manual 9.0 P119505H, Leak checking and repair / Charging, pdf p. 32
  16. ActronAir – ESP Platinum Plus/Ultima Service Manual 9590-2001 v1.03, Sec. 13 Trouble Shooting Guide, Sec. 13 p. 1
  17. Goodman/Daikin – DX20VC condensing unit, Installation & Service Reference IOD-4011L, p. 19, analysis guide
  18. Carel – EVD evolution user manual +0300005EN rel. 4.2 (24.01.2024), p. 50, Tab. 10.a
  19. Goodman/Daikin – DX20VC condensing unit, Installation & Service Reference IOD-4011L + Temperzone – Service Training Manual, Issue 08, January 2023, Goodman p. 19; Temperzone p. 248, §4.8
  20. Hillphoenix – CNZLA/CNEZLA (R-290) single-deck merchandiser I&O manual rv4 + Hussmann – MDN open vertical merchandiser I&O, P/N 9FQ-6-P110-075-00_B, Hillphoenix CNZLA p. 30 (troubleshooting) and installation section; Hussmann MDN pp. 2-8 – 2-9
  21. HTPG – Troubleshooting Guide EcoNet enabled unit coolers, HTPG0425_TSG (Jan 2025) + Danfoss – User Guide Superheat controller EKE 100 (PV04), BC457625021427en-000201 + Carel – EVD mini manual +0300036EN rel. 1.2 (2018-04-23), HTPG p. 10; EKE 100 p. 33 (A26); EVD mini p. 33
  22. Actron Air – Troubleshooting Guide Advance / Aires / VCC / Genesis, Doc. 9590-2015-03 Ver. 12 + Toshiba – Service manual multi-split RAS-5M34G3AVG-E, SVM-23012 (2023), Actron p. 4; Toshiba SVM-23012 p. 109
  23. Hussmann – Installation & Operation manual FS-OB, 3214313, pp. 35-36
  24. Hussmann – Installation & Operation manual FS-OB, 3214313 + Hillphoenix – Installation & operations manual OB-S, rv2, FS-OB p. 35; OB-S p. 8
  25. Hoshizaki – Service manual Steelheart UR reach-in + Beverage-Air – Installation and operating instructions UCF freezers, 809-174A, Steelheart p. 39; UCF p. 20
  26. Actron Air – Installation and Commissioning Guide Split Tri-Capacity 500–700, Doc. 0525-098 Ver. 06, pp. 78-79 (29.01)
  27. Actron Air – Advance Split Ducted Troubleshooting Guide 9590-2015-03 Ver. 3 + Actron Air – VCC and Genesis 70–100 kW Troubleshooting Guide 9590-2026-03 Ver. 3, 01 General troubleshooting and 05.01 status codes, p. 4 and 17; 01 General troubleshooting, p. 4
  28. Toshiba – Service Manual Split Type, File No. SVM-18049-5, 11-10 How to judge outdoor fan motor, p. 110
  29. Actron Air – Serene DS Series Troubleshooting, Doc. 9590-2037-03 Ver. 1, TS06 Refrigerant leakage detection
  30. Fujitsu – Fujitsu Trouble Shooting Guide (UK edition, undated, R22 era), p. 3, A General Guide (Pipework, Outdoor Unit) (undated; copy archived 2026-11-02)
  31. Fujitsu General – Troubleshooting Guide 2019 (manufacturer's service document), US models, Wall Mounted table: indoor fan lock and speed errors (6 + 2 and 6 + 3 flashes)
  32. Hitachi – Self-Contained Air Conditioners RUA-NP4ATS…RUA-NP10ATS (R410A), Installation, Operation and Maintenance Instructions Manual 65MP3197-A2 (Bosch Home Comfort Philippines); undated, PDF file created 2025, 7. Maintenance, Refrigerant Re-Charge and operating charge table, p. 13–14
  33. Daikin AC (Americas) – VRV Service & Troubleshooting, Participant Guide: VRV Systems Basic Operation Guide, Engineering Data EGVUSE09-07C (09/2007), with VRV III service manual navigation and Service Checker Type III workshop slides, 3.3 Compressor Capacity Control, p. 6
  34. Daikin AC (Americas) – VRV Service & Troubleshooting, Participant Guide: VRV Systems Basic Operation Guide, Engineering Data EGVUSE09-07C (09/2007), with VRV III service manual navigation and Service Checker Type III workshop slides, 3.2 Heating Operation, p. 5; 3.3 Compressor Capacity Control, p. 6; 3.4 Control of Electronic Expansion Valve, p. 7
  35. Fujitsu General – AIRSTAGE J-II Service Manual, small VRF system (R410A; outdoor units AJ*A36/45/54LALH), undated, Service parts information 16, p. 04-105 (undated; copy archived 2026-11-03)
  36. Fujitsu General – AIRSTAGE J-II Service Manual, small VRF system (R410A; outdoor units AJ*A36/45/54LALH), undated, Trouble shooting 4–6, p. 04-15–04-17 (undated; copy archived 2026-11-03)
  37. Fujitsu General – AIRSTAGE J-II Service Manual, small VRF system (R410A; outdoor units AJ*A36/45/54LALH), undated, 2-5-1 Oil recovery operation, p. 02-09; 4-1 Normal operation, p. 04-01–04-02 (undated; copy archived 2026-11-03)
  38. Fujitsu General – AIRSTAGE J-II Service Manual, small VRF system (R410A; outdoor units AJ*A36/45/54LALH), undated, Trouble shooting 52, p. 04-61; service parts information 8–11, p. 04-92–04-95 (undated; copy archived 2026-11-03)
  39. Fujitsu General – AIRSTAGE J-II Service Manual, small VRF system (R410A; outdoor units AJ*A36/45/54LALH), undated, Service parts information 11, p. 04-95; 2-6-1 Protective function list, p. 02-11–02-12 (undated; copy archived 2026-11-03)
  40. Fujitsu General – AIRSTAGE J-II Service Manual, small VRF system (R410A; outdoor units AJ*A36/45/54LALH), undated, Trouble shooting 52, p. 04-61 (undated; copy archived 2026-11-03)
Notă juridică: Acest text are caracter orientativ și nu constituie consultanță juridică. El rezumă reglementări și standarde și nu înlocuiește textul oficial. Verificați întotdeauna versiunea în vigoare și cerințele locale.
Funcție nouă – vă rugăm să raportați orice eroare: Raportează o eroare