Alarmă detector de agent frigorific

Cauze, cele mai probabile primele

Ordinea este aproximativă și se bazează pe defecțiuni comune întâlnite pe teren. Măsurați întotdeauna înainte de a înlocui ceva.

1. 1
   Diagramă flux A

   O scurgere reală.

   Remediere: Ventilați, opriți sistemul dacă este necesar și efectuați testul de etanșeitate cu un instrument calibrat. Reparați scurgerea și înregistrați evenimentul în jurnalul de evidență.

   🛠 Cum se face? Pas cu pas

   Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

   Testarea etanșității unui sistem de refrigerare

   Găsiți scurgerile în mod sistematic, confirmați reparația și înregistrați lucrarea. Lucrările care implică deschiderea circuitului de agent frigorific necesită certificarea F-gas (Regulamentul (UE) 2024/573 sau echivalentul național, EPA 608 în SUA).

   1. Pregătiți sistemul și detectorul. Sistemul trebuie să fie sub presiune (în funcțiune sau oprit, cu temperatura ambientă ridicată). Opriți ventilatoarele din zonă pentru a asigura un aer calm și ventilați spațiile joase sau închise. Pentru refrigeranții A2L/A3, nu utilizați surse de aprindere și doar detectoare omologate pentru aceștia; pentru CO2 (R744), rețineți presiunea foarte ridicată. Verificați detectorul electronic (EN 14624) folosind scurgerea de referință sau conform instrucțiunilor producătorului.

      ✓ Verificare: Detectorul reacționează la scurgerea de referință, iar aerul din jurul sistemului este calm.

   2. Căutați cu detectorul electronic. Deplasați sonda lent, câțiva centimetri pe secundă, aproape de fiecare îmbinare brazată, flanșă, tija valvei, ventil Schrader, manometru și cot de tubulatură. Refrigeranții sunt mai grei decât aerul, deci mențineți sonda la nivelul și sub fiecare îmbinare. Urmați circuitul într-o ordine fixă pentru a nu omite nimic.

      ✓ Verificare: Fiecare îmbinare de-a lungul circuitului a fost verificată, iar fiecare alarmă a fost repetată în același punct.

   3. Confirmați cu soluție spumieră. Pulverizați soluție de detecție a scurgerilor pe fiecare punct suspect și observați-l timp de cel puțin un minut; scurgerile mici formează bule sau spumă lent.

      ✓ Verificare: Bulele sau spuma indică locul scurgerii, sau punctul este confirmat ca fiind etanș.

   4. Utilizați colorant UV doar acolo unde este aprobat. Dacă sistemul conține deja un colorant UV aprobat de producătorul compresorului, iluminați îmbinările cu o lampă UV și purtați ochelari UV.

      ✓ Verificare: O urmă fluorescentă marchează scurgerea, sau nu este vizibilă nicio urmă.

   5. Reparați corect. Recuperați refrigerantul (sau izolați secțiunea), reparați cu flux de azot în timpul brazării, efectuați testul de presiune cu azot, evacuați și încărcați după greutate. Nu completați niciodată refrigerantul „pentru testare” fără a găsi și repara scurgerea.

      ✓ Verificare: Îmbbinarea reparată menține presiunea de test cu azot și sistemul este încărcat cu cantitatea specificată.

   6. Înregistrați și re-verificați. Înscrieți locația scurgerii, cauza, reparația, cantitatea de refrigerant și numărul certificatului dumneavoastră în jurnalul echipamentului. Verificați din nou reparația în termen de o lună, așa cum solicită regulamentul F-gas.

      ✓ Verificare: Înregistrarea în jurnal este completă și a fost programată o verificare ulterioară.

   Testarea și calibrarea unui detector de gaze

   Un detector de gaze refrigerante trebuie să declanșeze alarmele la nivelurile setate, astfel încât persoanele să fie avertizate și ventilația să pornească. Testați-l cu gaz de test la intervalul specificat în manualul producătorului și în normele naționale și înregistrați fiecare test.

   1. Asigurați siguranța și anunțați personalul. Dacă detectorul are alarma activată acum, tratați situația ca pe o scurgere reală: ventilați și părăsiți încăperea înainte de a face orice altceva. Înainte de testare, anunțați proprietarul și receptorul de alarmă, astfel încât o alarmă de test să nu convoce serviciile de urgență sau să nu oprească instalația pe neașteptate.

      ✓ Verificare: Detectorul indică stare normală și toate persoanele implicate sunt informate că începe un test.

   2. Verificați poziția senzorului. Verificați dacă senzorul este plasat acolo unde se acumulează gazul: jos pentru refrigeranți mai grei decât aerul (majoritatea HFC, HFO, hidrocarburile și CO2), sus pentru amoniac. Acesta nu trebuie să fie blocat sau plasat aproape de o ușă sau de un ventilator care să dilueze gazul.

      ✓ Verificare: Senzorul este montat la înălțimea corectă, este liber și curat.

   3. Aplicați gazul de test. Utilizați gaz de test corespunzător refrigerantului (sau gazul specificat în manual) în termen de valabilitate. Montați adaptorul de calibrare și aplicați gazul la debitul indicat în manual. Pentru refrigeranți inflamabili (A2L/A3), utilizați doar gazul de test al producătorului și evitați orice sursă de aprindere.

      ✓ Verificare: Valoarea crește în timpul timpului de răspuns menționat în manual.

   4. Verificați nivelurile de alarmă și ieșirile. Notați valoarea la care se declanșează pre-alarma și alarma principală și comparați-le cu setările instalației. Verificați dacă fiecare ieșire funcționează: sirenă și lumină, ventilație, oprirea instalației și alarma la distanță.

      ✓ Verificare: Fiecare alarmă se declanșează la nivelul setat și fiecare ieșire conectată răspunde.

   5. Calibrați dacă este necesar. Dacă valoarea diferă mai mult decât permite manualul, calibrați punctul zero și intervalul (span) conform descrierii din manual sau înlocuiți senzorul dacă acesta a depășit durata de viață utilă.

      ✓ Verificare: După calibrare, valoarea corespunde cu concentrația gazului de test.

   6. Restabiliți și înregistrați. Scoateți adaptorul, lăsați valoarea să revină la zero și resetați alarmele. Înregistrați data, lotul gazului de test, nivelurile de alarmă, răspunsul, orice calibrare și data următoarei verificări.

      ✓ Verificare: Detectorul a revenit în modul normal și înregistrarea este completă.

   Înregistrarea lucrărilor în jurnalul F-gas

   Verificările de etanșeitate, reparațiile și fiecare kilogram încărcat sau recuperat trebuie înregistrate. În UE, acest lucru urmează Regulamentul (UE) 2024/573; alte țări au propriile reguli (SUA: EPA, 40 CFR Partea 82 și 84).

   1. Găsirea înregistrării corecte. Deschideți jurnalul sau registrul digital pentru sistemul respectiv și verificați dacă ID-ul instalației, locația și agentul frigorific corespund cu plăcuța de identificare.

      ✓ Verificare: Înregistrarea aparține sistemului la care lucrați.

   2. Înregistrați cine și când. Introduceți data, numărul certificatului companiei dumneavoastră, propriul număr de certificat F-gas și numele dumneavoastră.

      ✓ Verificare: Data și ambele numere de certificat sunt introduse.

   3. Descrieți lucrarea. Introduceți tipul de lucrare (verificare etanșeitate, reparație, întreținere, instalare, scoatere din funcțiune), rezultatul oricărei verificări de etanșeitate, locul unde a fost găsită o scurgere și modul în care a fost reparată.

      ✓ Verificare: O altă persoană poate înțelege din înregistrare ce a fost făcut și constatat.

   4. Înregistrați cantitățile. Introduceți tipul de agent frigorific și cantitatea adăugată și recuperată în kg, citite de pe cântar. Pentru agentul frigorific recuperat, menționați dacă urmează a fi reciclat, regenerat sau distrus și unde este transportat. Echivalentul de CO2 poate fi adăugat.

      ✓ Verificare: Cantitățile în kg corespund citirilor cântarului.

   5. Planificați monitorizarea. După repararea unei scurgeri, sistemul trebuie verificat din nou de personal certificat în termen de o lună. Notați această dată și data următoarei verificări periodice a etanșeității.

      ✓ Verificare: Ambele date sunt trecute în jurnal.

   6. Semnați și arhivați. Semnați înregistrarea și oferiți operatorului o copie dacă jurnalul nu este păstrat la fața locului. Operatorul păstrează înregistrările timp de cel puțin cinci ani.

      ✓ Verificare: Înregistrarea este semnată și operatorul are acces la aceasta.

   Verificarea scurgerilor sistemelor de refrigerare: intervale pentru gazele fluorurate și etape →

2. 2
   Diagramă flux D

   Scurgerea provine din altă parte sau senzorul este amplasat greșit.

   Remediere: Testați etanșeitatea întregului sistem și a camerelor adiacente. Verificați amplasarea senzorului: agenții frigorifici grei, cum ar fi CO2 și majoritatea HFC-urilor, se acumulează aproape de pardoseală.

   🛠 Cum se face? Pas cu pas

   Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

   Testarea etanșității unui sistem de refrigerare

   Găsiți scurgerile în mod sistematic, confirmați reparația și înregistrați lucrarea. Lucrările care implică deschiderea circuitului de agent frigorific necesită certificarea F-gas (Regulamentul (UE) 2024/573 sau echivalentul național, EPA 608 în SUA).

   1. Pregătiți sistemul și detectorul. Sistemul trebuie să fie sub presiune (în funcțiune sau oprit, cu temperatura ambientă ridicată). Opriți ventilatoarele din zonă pentru a asigura un aer calm și ventilați spațiile joase sau închise. Pentru refrigeranții A2L/A3, nu utilizați surse de aprindere și doar detectoare omologate pentru aceștia; pentru CO2 (R744), rețineți presiunea foarte ridicată. Verificați detectorul electronic (EN 14624) folosind scurgerea de referință sau conform instrucțiunilor producătorului.

      ✓ Verificare: Detectorul reacționează la scurgerea de referință, iar aerul din jurul sistemului este calm.

   2. Căutați cu detectorul electronic. Deplasați sonda lent, câțiva centimetri pe secundă, aproape de fiecare îmbinare brazată, flanșă, tija valvei, ventil Schrader, manometru și cot de tubulatură. Refrigeranții sunt mai grei decât aerul, deci mențineți sonda la nivelul și sub fiecare îmbinare. Urmați circuitul într-o ordine fixă pentru a nu omite nimic.

      ✓ Verificare: Fiecare îmbinare de-a lungul circuitului a fost verificată, iar fiecare alarmă a fost repetată în același punct.

   3. Confirmați cu soluție spumieră. Pulverizați soluție de detecție a scurgerilor pe fiecare punct suspect și observați-l timp de cel puțin un minut; scurgerile mici formează bule sau spumă lent.

      ✓ Verificare: Bulele sau spuma indică locul scurgerii, sau punctul este confirmat ca fiind etanș.

   4. Utilizați colorant UV doar acolo unde este aprobat. Dacă sistemul conține deja un colorant UV aprobat de producătorul compresorului, iluminați îmbinările cu o lampă UV și purtați ochelari UV.

      ✓ Verificare: O urmă fluorescentă marchează scurgerea, sau nu este vizibilă nicio urmă.

   5. Reparați corect. Recuperați refrigerantul (sau izolați secțiunea), reparați cu flux de azot în timpul brazării, efectuați testul de presiune cu azot, evacuați și încărcați după greutate. Nu completați niciodată refrigerantul „pentru testare” fără a găsi și repara scurgerea.

      ✓ Verificare: Îmbbinarea reparată menține presiunea de test cu azot și sistemul este încărcat cu cantitatea specificată.

   6. Înregistrați și re-verificați. Înscrieți locația scurgerii, cauza, reparația, cantitatea de refrigerant și numărul certificatului dumneavoastră în jurnalul echipamentului. Verificați din nou reparația în termen de o lună, așa cum solicită regulamentul F-gas.

      ✓ Verificare: Înregistrarea în jurnal este completă și a fost programată o verificare ulterioară.

   Testarea și calibrarea unui detector de gaze

   Un detector de gaze refrigerante trebuie să declanșeze alarmele la nivelurile setate, astfel încât persoanele să fie avertizate și ventilația să pornească. Testați-l cu gaz de test la intervalul specificat în manualul producătorului și în normele naționale și înregistrați fiecare test.

   1. Asigurați siguranța și anunțați personalul. Dacă detectorul are alarma activată acum, tratați situația ca pe o scurgere reală: ventilați și părăsiți încăperea înainte de a face orice altceva. Înainte de testare, anunțați proprietarul și receptorul de alarmă, astfel încât o alarmă de test să nu convoce serviciile de urgență sau să nu oprească instalația pe neașteptate.

      ✓ Verificare: Detectorul indică stare normală și toate persoanele implicate sunt informate că începe un test.

   2. Verificați poziția senzorului. Verificați dacă senzorul este plasat acolo unde se acumulează gazul: jos pentru refrigeranți mai grei decât aerul (majoritatea HFC, HFO, hidrocarburile și CO2), sus pentru amoniac. Acesta nu trebuie să fie blocat sau plasat aproape de o ușă sau de un ventilator care să dilueze gazul.

      ✓ Verificare: Senzorul este montat la înălțimea corectă, este liber și curat.

   3. Aplicați gazul de test. Utilizați gaz de test corespunzător refrigerantului (sau gazul specificat în manual) în termen de valabilitate. Montați adaptorul de calibrare și aplicați gazul la debitul indicat în manual. Pentru refrigeranți inflamabili (A2L/A3), utilizați doar gazul de test al producătorului și evitați orice sursă de aprindere.

      ✓ Verificare: Valoarea crește în timpul timpului de răspuns menționat în manual.

   4. Verificați nivelurile de alarmă și ieșirile. Notați valoarea la care se declanșează pre-alarma și alarma principală și comparați-le cu setările instalației. Verificați dacă fiecare ieșire funcționează: sirenă și lumină, ventilație, oprirea instalației și alarma la distanță.

      ✓ Verificare: Fiecare alarmă se declanșează la nivelul setat și fiecare ieșire conectată răspunde.

   5. Calibrați dacă este necesar. Dacă valoarea diferă mai mult decât permite manualul, calibrați punctul zero și intervalul (span) conform descrierii din manual sau înlocuiți senzorul dacă acesta a depășit durata de viață utilă.

      ✓ Verificare: După calibrare, valoarea corespunde cu concentrația gazului de test.

   6. Restabiliți și înregistrați. Scoateți adaptorul, lăsați valoarea să revină la zero și resetați alarmele. Înregistrați data, lotul gazului de test, nivelurile de alarmă, răspunsul, orice calibrare și data următoarei verificări.

      ✓ Verificare: Detectorul a revenit în modul normal și înregistrarea este completă.

3. 3
   Diagramă flux B

   Fals alarmă: senzorul reacționează la alte gaze (sensibilitate încrucișată) sau la umiditate și condens (obișnuit pentru senzorii semiconductori din camerele frigorifice, după dezghețare sau spălare).

   Remediere: Îndepărtați sursa și testați senzorul cu gaz de testare. Protejați senzorul împotriva apei și a condensului și treceți la un tip de senzor mai puțin sensibil la interferențe dacă alarmele se repetă.

   🛠 Cum se face? Pas cu pas

   Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

   Testarea și calibrarea unui detector de gaze

   Un detector de gaze refrigerante trebuie să declanșeze alarmele la nivelurile setate, astfel încât persoanele să fie avertizate și ventilația să pornească. Testați-l cu gaz de test la intervalul specificat în manualul producătorului și în normele naționale și înregistrați fiecare test.

   1. Asigurați siguranța și anunțați personalul. Dacă detectorul are alarma activată acum, tratați situația ca pe o scurgere reală: ventilați și părăsiți încăperea înainte de a face orice altceva. Înainte de testare, anunțați proprietarul și receptorul de alarmă, astfel încât o alarmă de test să nu convoce serviciile de urgență sau să nu oprească instalația pe neașteptate.

      ✓ Verificare: Detectorul indică stare normală și toate persoanele implicate sunt informate că începe un test.

   2. Verificați poziția senzorului. Verificați dacă senzorul este plasat acolo unde se acumulează gazul: jos pentru refrigeranți mai grei decât aerul (majoritatea HFC, HFO, hidrocarburile și CO2), sus pentru amoniac. Acesta nu trebuie să fie blocat sau plasat aproape de o ușă sau de un ventilator care să dilueze gazul.

      ✓ Verificare: Senzorul este montat la înălțimea corectă, este liber și curat.

   3. Aplicați gazul de test. Utilizați gaz de test corespunzător refrigerantului (sau gazul specificat în manual) în termen de valabilitate. Montați adaptorul de calibrare și aplicați gazul la debitul indicat în manual. Pentru refrigeranți inflamabili (A2L/A3), utilizați doar gazul de test al producătorului și evitați orice sursă de aprindere.

      ✓ Verificare: Valoarea crește în timpul timpului de răspuns menționat în manual.

   4. Verificați nivelurile de alarmă și ieșirile. Notați valoarea la care se declanșează pre-alarma și alarma principală și comparați-le cu setările instalației. Verificați dacă fiecare ieșire funcționează: sirenă și lumină, ventilație, oprirea instalației și alarma la distanță.

      ✓ Verificare: Fiecare alarmă se declanșează la nivelul setat și fiecare ieșire conectată răspunde.

   5. Calibrați dacă este necesar. Dacă valoarea diferă mai mult decât permite manualul, calibrați punctul zero și intervalul (span) conform descrierii din manual sau înlocuiți senzorul dacă acesta a depășit durata de viață utilă.

      ✓ Verificare: După calibrare, valoarea corespunde cu concentrația gazului de test.

   6. Restabiliți și înregistrați. Scoateți adaptorul, lăsați valoarea să revină la zero și resetați alarmele. Înregistrați data, lotul gazului de test, nivelurile de alarmă, răspunsul, orice calibrare și data următoarei verificări.

      ✓ Verificare: Detectorul a revenit în modul normal și înregistrarea este completă.

4. 4
   Diagramă flux C

   Senzorul și-a pierdut calibrarea sau este uzat.

   Remediere: Calibrați sau înlocuiți senzorul și înregistrați verificarea în jurnalul de evidență.

   🛠 Cum se face? Pas cu pas

   Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

   Testarea și calibrarea unui detector de gaze

   Un detector de gaze refrigerante trebuie să declanșeze alarmele la nivelurile setate, astfel încât persoanele să fie avertizate și ventilația să pornească. Testați-l cu gaz de test la intervalul specificat în manualul producătorului și în normele naționale și înregistrați fiecare test.

   1. Asigurați siguranța și anunțați personalul. Dacă detectorul are alarma activată acum, tratați situația ca pe o scurgere reală: ventilați și părăsiți încăperea înainte de a face orice altceva. Înainte de testare, anunțați proprietarul și receptorul de alarmă, astfel încât o alarmă de test să nu convoce serviciile de urgență sau să nu oprească instalația pe neașteptate.

      ✓ Verificare: Detectorul indică stare normală și toate persoanele implicate sunt informate că începe un test.

   2. Verificați poziția senzorului. Verificați dacă senzorul este plasat acolo unde se acumulează gazul: jos pentru refrigeranți mai grei decât aerul (majoritatea HFC, HFO, hidrocarburile și CO2), sus pentru amoniac. Acesta nu trebuie să fie blocat sau plasat aproape de o ușă sau de un ventilator care să dilueze gazul.

      ✓ Verificare: Senzorul este montat la înălțimea corectă, este liber și curat.

   3. Aplicați gazul de test. Utilizați gaz de test corespunzător refrigerantului (sau gazul specificat în manual) în termen de valabilitate. Montați adaptorul de calibrare și aplicați gazul la debitul indicat în manual. Pentru refrigeranți inflamabili (A2L/A3), utilizați doar gazul de test al producătorului și evitați orice sursă de aprindere.

      ✓ Verificare: Valoarea crește în timpul timpului de răspuns menționat în manual.

   4. Verificați nivelurile de alarmă și ieșirile. Notați valoarea la care se declanșează pre-alarma și alarma principală și comparați-le cu setările instalației. Verificați dacă fiecare ieșire funcționează: sirenă și lumină, ventilație, oprirea instalației și alarma la distanță.

      ✓ Verificare: Fiecare alarmă se declanșează la nivelul setat și fiecare ieșire conectată răspunde.

   5. Calibrați dacă este necesar. Dacă valoarea diferă mai mult decât permite manualul, calibrați punctul zero și intervalul (span) conform descrierii din manual sau înlocuiți senzorul dacă acesta a depășit durata de viață utilă.

      ✓ Verificare: După calibrare, valoarea corespunde cu concentrația gazului de test.

   6. Restabiliți și înregistrați. Scoateți adaptorul, lăsați valoarea să revină la zero și resetați alarmele. Înregistrați data, lotul gazului de test, nivelurile de alarmă, răspunsul, orice calibrare și data următoarei verificări.

      ✓ Verificare: Detectorul a revenit în modul normal și înregistrarea este completă.

   Înregistrarea lucrărilor în jurnalul F-gas

   Verificările de etanșeitate, reparațiile și fiecare kilogram încărcat sau recuperat trebuie înregistrate. În UE, acest lucru urmează Regulamentul (UE) 2024/573; alte țări au propriile reguli (SUA: EPA, 40 CFR Partea 82 și 84).

   1. Găsirea înregistrării corecte. Deschideți jurnalul sau registrul digital pentru sistemul respectiv și verificați dacă ID-ul instalației, locația și agentul frigorific corespund cu plăcuța de identificare.

      ✓ Verificare: Înregistrarea aparține sistemului la care lucrați.

   2. Înregistrați cine și când. Introduceți data, numărul certificatului companiei dumneavoastră, propriul număr de certificat F-gas și numele dumneavoastră.

      ✓ Verificare: Data și ambele numere de certificat sunt introduse.

   3. Descrieți lucrarea. Introduceți tipul de lucrare (verificare etanșeitate, reparație, întreținere, instalare, scoatere din funcțiune), rezultatul oricărei verificări de etanșeitate, locul unde a fost găsită o scurgere și modul în care a fost reparată.

      ✓ Verificare: O altă persoană poate înțelege din înregistrare ce a fost făcut și constatat.

   4. Înregistrați cantitățile. Introduceți tipul de agent frigorific și cantitatea adăugată și recuperată în kg, citite de pe cântar. Pentru agentul frigorific recuperat, menționați dacă urmează a fi reciclat, regenerat sau distrus și unde este transportat. Echivalentul de CO2 poate fi adăugat.

      ✓ Verificare: Cantitățile în kg corespund citirilor cântarului.

   5. Planificați monitorizarea. După repararea unei scurgeri, sistemul trebuie verificat din nou de personal certificat în termen de o lună. Notați această dată și data următoarei verificări periodice a etanșeității.

      ✓ Verificare: Ambele date sunt trecute în jurnal.

   6. Semnați și arhivați. Semnați înregistrarea și oferiți operatorului o copie dacă jurnalul nu este păstrat la fața locului. Operatorul păstrează înregistrările timp de cel puțin cinci ani.

      ✓ Verificare: Înregistrarea este semnată și operatorul are acces la aceasta.

5. 5

   O defecțiune în alimentare sau în cablul detectorului generează un semnal fals care declanșează alarma.

   Remediere: Verificați alimentarea, cablul și codurile de eroare ale detectorului.

   🛠 Cum se face? Pas cu pas

   Doar personal calificat poate lucra la sistemele de refrigerare și electrice. Urmaţi manualul producătorului și regulile locale; pașii sunt orientativi, nu înlocuiesc instruirea.

   Testarea și calibrarea unui detector de gaze

   Un detector de gaze refrigerante trebuie să declanșeze alarmele la nivelurile setate, astfel încât persoanele să fie avertizate și ventilația să pornească. Testați-l cu gaz de test la intervalul specificat în manualul producătorului și în normele naționale și înregistrați fiecare test.

   1. Asigurați siguranța și anunțați personalul. Dacă detectorul are alarma activată acum, tratați situația ca pe o scurgere reală: ventilați și părăsiți încăperea înainte de a face orice altceva. Înainte de testare, anunțați proprietarul și receptorul de alarmă, astfel încât o alarmă de test să nu convoce serviciile de urgență sau să nu oprească instalația pe neașteptate.

      ✓ Verificare: Detectorul indică stare normală și toate persoanele implicate sunt informate că începe un test.

   2. Verificați poziția senzorului. Verificați dacă senzorul este plasat acolo unde se acumulează gazul: jos pentru refrigeranți mai grei decât aerul (majoritatea HFC, HFO, hidrocarburile și CO2), sus pentru amoniac. Acesta nu trebuie să fie blocat sau plasat aproape de o ușă sau de un ventilator care să dilueze gazul.

      ✓ Verificare: Senzorul este montat la înălțimea corectă, este liber și curat.

   3. Aplicați gazul de test. Utilizați gaz de test corespunzător refrigerantului (sau gazul specificat în manual) în termen de valabilitate. Montați adaptorul de calibrare și aplicați gazul la debitul indicat în manual. Pentru refrigeranți inflamabili (A2L/A3), utilizați doar gazul de test al producătorului și evitați orice sursă de aprindere.

      ✓ Verificare: Valoarea crește în timpul timpului de răspuns menționat în manual.

   4. Verificați nivelurile de alarmă și ieșirile. Notați valoarea la care se declanșează pre-alarma și alarma principală și comparați-le cu setările instalației. Verificați dacă fiecare ieșire funcționează: sirenă și lumină, ventilație, oprirea instalației și alarma la distanță.

      ✓ Verificare: Fiecare alarmă se declanșează la nivelul setat și fiecare ieșire conectată răspunde.

   5. Calibrați dacă este necesar. Dacă valoarea diferă mai mult decât permite manualul, calibrați punctul zero și intervalul (span) conform descrierii din manual sau înlocuiți senzorul dacă acesta a depășit durata de viață utilă.

      ✓ Verificare: După calibrare, valoarea corespunde cu concentrația gazului de test.

   6. Restabiliți și înregistrați. Scoateți adaptorul, lăsați valoarea să revină la zero și resetați alarmele. Înregistrați data, lotul gazului de test, nivelurile de alarmă, răspunsul, orice calibrare și data următoarei verificări.

      ✓ Verificare: Detectorul a revenit în modul normal și înregistrarea este completă.